Dă perdeaua cerului la o parteŞi ai să vezi ochii care te privesc,
Alungă tăcerea din colţul minţii tale
Ca să asculţi glasul care te alintă,
Mă uit insistent la tine şi mă simţi
Dar probabil că ştii de ce te urmăresc
Şi nu ai nici tu curajul să îmi spui ce vrei.
Scoate cuvintele din cutia de lemn
Să îţi poţi rosti sentimentul ascuns,
Lasăte purtat de val în braţele străine
Ce te doresc chiar de nu te cunosc,
Răpeşte o clipă din viaţa timpurie
Şi profită de ocazia trăirii unui vis,
Chiar dacă ţi se pare totul interzis.
Ridicăte din iarbă către petalele de flori
Şi inspiră parfumul care te încântă,
Dansează zâmbind pe melodia de duel
Să câştigi ceea ce-ţi tot cântă inima,
Luminează calea pe care umblu eu
Ca să ştiu să ajung într-un final la tine,
Să trăim sub aceeaşi umbră de palmier.
Intră în cămăruţa întunecată de retraşi
Şi uităte şi tu la filmul de sub pleoape,
Gândeştete la acel ceva ce pare cam departe
Chiar de-i situat la o jumătate de pas de ceas,
Cristalini iţi sunt ochii şi veseli când vor să vadă
În fiecare zi vaporul fericirii în portul casei,
Din sufletul tău de-un roşu sângeriu.
Brodeaza-ţi numele pe veci în inima iubirii
Şi nu regreta decât ceea ce ai vrut şi n-ai făcut,
Înfăşoarăte în mister dar totuşi scoate-ţi masca
Să îţi cunosc fiecare zâmbet şi fiecare lacrimă,
Păşeşte pe nisipul galben, fin şi fierbinte
Chiar dacă uneori simţi că te arde in talpă,
Că dacă ceva este frumos atunci are şi spini.
Ai chipul sculptat în mintea mea de ceva vreme
Începând cu un răsărit şi continuând cu fiecare apus,
Trece trăsura cu doi cai albi pe la fereastra noastră
Cu speranţe şi iubiri înfloritoare uitate de trecut,
În uşa sufletului bat sentimente amestecate
Ce trebuiesc alese şi puse în plicuri şi-n sertar,
Nu te văd, nu te simt şi nici nu-mi vei fi alături
Dar sper ca mâine dimineaţă să ne cunoaştem iar.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu