Prezenta este fiinta cu sentimente fara de inteles
A carei viata nu cunoaste niciodata un singur sens,
A carei cai tot timpul vor fi numai cate doua,
E obositor deja si in ochii ei aproape da sa ploua.
Blestemat fie momentul in care a ales strainatatea
In locul acelei sanse de a se mai intoarce inapoi
Langa acel ce-a alungat din jurul ei toata rautatea
Acolo unde astazi nu se mai cunoaste urma celor doi.
Dupa atata tacere inca ar mai conta orice cuvant,
Nu e adepta falselor sperante dar a mostenit un gand
Acela de a mai avea ocazia de-a iesi la o terasa
Cu fiinta ce-a iubit-o si ar fi imbracat-o in mireasa!
Tine de mana persoana ce nimeni nu o vede
Iar in piept o inima care nu se mai poate crede
Si va trai cu sufletu-ncarcat ca a mintit o vreme
Doar sa scuteasca o iubire de suferinte si probleme.
Orice schimbare sau oferta va fi plina de-ntrebari
Doar gandul ca el nu mai e o face sa schimbe stari,
Toate planurile si visele ce si le-au facut s-au risipit,
Recunoaste ca a fost influentata dar cine n-a gresit?!
