Marriage...

Marriage... 

"I'm here not because I am supposed to be here or because I'm trapped here, but because I'd rather be with you than anywhere else in the world."

(Eu sunt aici nu pentru că se presupune că eu trebuie să fiu aici sau pentru că sunt blocat aici, ci pentru că aș prefera să fiu cu tine decât oriunde altundeva în lume.) 

Richard Bach (The Bridge Across Forever)

Frumos citatul însă nu în fiecare căsnicie stau lucrurile aşa...

          Din păcate o căsătorie nu mai are aceeaşi importanţă cum avea altă dată, nu mai respectă promisiunea ''la bine şi la rău'', păstrează doar ''la bine'' şi nu recunoaşte ''la rău'', nu mai e de durată cu un început frumos şi un final de abia ''când moartea vă va despărţi'', acum vă desparte o ea sau un el cu uşurinţă, fericirea nu mai poate consta în fapte ori lucruri simple şi mărunte, acum e mult mai scumpă sau e mai mult absentă, iubirea parcă nu mai are aceeaşi intensitate încât să faci acest pas măreţ pentru că-ţi doreşti alături o persoană dragă pentru toată viaţa, de fapt de multe ori iubirea aproape că nici nu există pentru unii, e doar o laudă în faţa altor oameni, o afacere... 
          Acum căsătoriile se fac de panică atunci când miss fata de la ţară rămâne gravidă, din şmecherie atunci când găseşti o persoană destul de fraieră care să stea lângă tine în timp ce este înşelată fără neruşinare cu rude, prieteni, colegi şi vecini, de nevoie cu scopul de a avea o familie doar pentru că ceasul biologic ticăie şi încă nu ai făcut nimic, de fiţe pentru că şi cei din anturaj fac asta şi de ce să nu o faci şi tu, bineînţeles încercând să o faci mai faină' decât ei, aşa numa' de ciudă... 
          Multe căsătorii se fac între oameni care au prea puţine lucruri în comun, care abia se cunosc, nu se potrivesc deloc, nu sunt corecţi din mai multe puncte de vedere, vor doar să profite sau care nu ţin cont de nici o etichetă, se merge pe principiul de a avea fie faimă, fie bani sau simplu, o slugă de viitor, puţini sunt cei care iubesc cu adevărat şi chiar şi la aceia li se mai fură norocul uneori... 
          Vai, vai, ce se alege de viaţa asta şi de etapele ei calculate de atâta timp, dacă s-a ajuns deja la cazuri de cuplărai doar de design social pentru a fi în rând cu lumea şi la ocuparea spaţiului liber din casă doar pentru a nu muri singur…  
          Ajungem la concluzia că a face nuntă în ziua de azi e ca o angajare la un loc de muncă şi faptul că eşti un soţ sau o soţie înseamnă să o iei ca pe o meserie şi trebuie să fi atent cum trăieşti ca nu cumva să fi dat afară pentru comportament contraproductiv, pentru necorespundere profesională în bucătărie şi dormitor, aspect fizic dezagreabil, un volum prea ridicat utilizat  în cadrul unor discuţii sau îmbătrânirea timpurie... 

(Apu' faină treabă-i asta?)