Introducere...


"Totul e o artă în viața asta, orice mânuiești iese mai bine dacă ai idei, ești creativ și îți păstrezi sufletul mereu tânăr.
Întotdeauna necunoscutul va atrage curioși dar ca să fii un om frumos și apreciat nu trebuie să te dezbraci!"

marți, 28 aprilie 2009

Ochi ai sufletului solitar


Sunt zile insorite si ceru-i fara nori,
Sunt suflete inflorite si dorinte de "N" ori.
Ganduri asortate, trec mereu prin minte,
Apar si clipe dulci, ce par sa ne alinte.
O picatura din vraja ascunsa a tineretii,
Mai usureaza drumul anevoios al vietii.
Sufletul unei stanci reci si solitare,
Se incalzeste sub priviri mangaietoare.
Atingerea duioasa a unui tainic vant,
Nutreste idei ascunse intr-un ritm de cant.
Unicornul, inca mai pastreaza puritatea,
Chipuri nevazute restaureaza acum cetatea.
Un glas tacut, in noapte se aude,
Rumeneste teama unui esec cu colturi crude.
Renasc printre firele fragede de iarba, sperante noi,
Se spala trecutul cu fericitul viitor in doi.
Din colturi diferite se unesc intr-un intreg,
Fiinte poate cunoscute, care impreuna se inteleg.
In caderea spumoasa a unei vechi cascade,
Se oglindesc inimi in focul lor ce arde.
Prin pesteri nestiute, se plimba acum Amorul,
Calesti trase de cai salbatici, transporta zilnic Dorul.
Cand greul ne urmareste si tare ne apasa,
Exista cineva mereu, care ne doreste acasa.
Singuratatea pe scena vietii, nu e rolul potrivit,
Nu-ti lasa sufletul pereche sa scape atunci cand l-ai gasit.
Sunt zile intunecate si fulgere si ploi,
Sunt mai usor de suportat, folosind cuvantul Noi.
Lacrimi se scurg din oaza, chiar de in desert e seceta.
Caci sunt o infinitate pentru cel care le merita.
Suntem creati sa fim unici, sa avem un stil aparte,
Viata se rasfoieste asemeni filelor din carte.
Nu trebuie sa fii superior, nici sa te-njosesti,
Cine vrea sa te iubeasca, te place asa cum esti.
Paianjenii isi croiesc panze din matase,
Marii faraoni, de mult sunt numai oase.
Sfinxul domneste peste piramide, asemeni unui caine,
In alta lume, mai multi impart aceeasi paine.
O stare de somnolenta pluteste in atmosfera,
Pana sa realizezi ceva, a mai trecut o era.
Un trandafir roziu, s-a ofilit intr-o gradina,
Undeva departe a inceput sa bata o noua inima.
Pe cer, in noapte mii de stele stralucesc,
Oamenii se cearta si tot ei se-ndragesc.
Un ochi imens intreaga Terra o vegheaza,
O noua figurina, din piatra se sculpteaza.
Scriitorii nostri se folosesc de personaje tip,
Pentru a le intari defectul, le fac si video-clip.
Noile filme se bazeaza in mare parte pe tradare,
Cu toate astea, pestii au ramas inca in mare.
Pe chipul palid, se schiteaza un zambet mai crispat,
E trist cand pierdem, dar nimeni nu-i ratat.
Chiar daca nu crezi, exista o parte doar a ta,
Si-o fiinta meritata, unde ai fi, te-ar astepta.
Destinul se ve derula, cum ne-a fost scris,
Insa, sufletul trebuie sa fie mereu deschis.
Versurile sunt scrise pentru toti cei ce vor sa le citeasca,
Sentimentul de iubire, intra chiar de altii nu vor sa-l primeasca.
Cand totu-i obosit, se furiseaza un pui de somn bun,
Oglinda nu ma vede,iar peretii nu aud ce spun.
Clipe de neuitat sunt toate puse-n rama,
Sa nu suferim din nou ne este teama.
Dar, sa lasam la intamplare totul, asa cum este,
Ca floarea varstei ori ramane scumpa, ori se ofileste.
Nu mai cautam atunci cand am gasit,
Omul ce iubeste, merita iubit.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu