Borcane și sticle cu lacrimi plânse unde nu te vede nimeni? Păi da, că tu așa de felul tău ca să nu superi pe nimeni chiar dacă deja cunoști adevărul în orice situație, numai ca să ai liniștea aia de care ai nevoie, taci și nu spui ce te doare, piși pe ochi până crapă inima în tine de sughițuri și de suspine, nu de alta dar degeaba ți-ai spune off-ul că tot n-ai rezolva nimic.
Ochii ăia mari și umezi nu-i cine să-i vadă, mâinile care fac dragă-dragă nu-i cine să le simtă, nu prea exiști, dar când au nevoie de tine trebuie să semnezi prezent în condică, cum altfel.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu