Femeile au puteri care îi uimesc pe bărbaţi...
îndură greutăţi şi cară poveri,
dar îşi păstrează fericirea, dragostea şi bucuria.
Zâmbesc atunci când ar vrea să ţipe
cântă atunci când ar vrea să plângă
plâng atunci când sunt fericite
şi râd când sunt nervoase.
Se luptă pentru lucrurile în care cred
se ridică împotriva nedreptăţii
nu acceptă "nu" drept răspuns
atunci când cred că există o soluţie mai bună.
Suportă lipsuri pentru ca familia lor să aibă de toate
merg la doctor cu un prieten speriat.
şi iubesc necondiţionat.
Plâng atunci când copiii lor au succes
şi se bucură atunci când prietenii primesc premii
sunt fericite când aud despre o naştere sau o nuntă
şi li se frânge inima când le moare un prieten.
Jelesc la pierderea unui membru al familiei,
totuşi sunt puternice atunci când cred că nu le-a mai rămas deloc putere.
Ele ştiu că o îmbrăţişare şi un sărut
pot vindeca o inimă rănită.
Inima unei femei este ceea ce ţine lumea în mişcare
ele aduc bucurie, speranţă şi dragoste,
ele au milă şi idei,
ele oferă sprijin moral familiei şi prietenilor.
Femeile au lucruri vitale de spus
şi totul de oferit.
Totuşi, dacă există un defect al femeilor,
acesta este că, ele îşi uită valoarea!
Introducere...
"Totul e o artă în viața asta, orice mânuiești iese mai bine dacă ai idei, ești creativ și îți păstrezi sufletul mereu tânăr.
Întotdeauna necunoscutul va atrage curioși dar ca să fii un om frumos și apreciat nu trebuie să te dezbraci!"
vineri, 19 noiembrie 2010
miercuri, 10 noiembrie 2010
Călătorind…
M-am plimbat prin lume, ca vântul printre foi
am vizitat locuri şi am întâlnit persoane noi,
unele din toate m-au lăsat profund impresionată
altele m-au dezamăgit dar am să le iert odată.
Suntem doar spectatori la viaţa altor oameni
dar în viaţa personală avem rolul principal,
nu putem să privim decât de-afară
la ce se află în interiorul cuştii
şi-n ochii unor frumoşi şi bieţi şacali.
Mă plimb mereu cu vaporul vieţii
acum spre portul viitor mă-ndrept,
călătoresc şi oglinzile ce-mi încărcau pereţii
necunoscând refuzul, am spus că le accept.
Lăsând în urmă cu greu şi nu de tot trecutul
muşc puţin câte puţin acum şi din prezent,
mă topesc la temperatură mare ca şi untul
şi decât să mă răsuflu, prefer să fiu trecut absent.
Ca de obicei viaţa merge mai departe
iar timpul nu poate sta nici el pe loc,
continui să alergi cu sabia înfiptă-n spate
sângerându-ţi şi armura cu inimă cu tot.
Te chinui să-mblânzeşti nişte lighioane
să le oferi duşmanilor sirop,
e plină lumea asta de ghinioane
şi greu mai dai şi de noroc.
marți, 9 noiembrie 2010
N-a fost să fie…
Îmi plăcea mirosul tău de bere,
Când dormeam şi tu veneai să mă priveşti
Şi am făcut noi multe şi mai câte
Dar din toate acum nimic nu mai găseşti.
Printre lacrimile mari de ploaie
Doar un zâmbet şters de soare mai zăreşti,
Am strâns amintiri şi plăcute şi amare
Dar un suflet bun degeaba mai cerşeşti.
Au fost promisiuni şi lucruri bune spuse cu duiumul
Dar din toate astea n-am crezut nici unul.
Mă uitam cu admiraţie la chipul tău drăguţ
Ştiam că eşti un laş că nu te-ai pregătit să lupţi,
Dar am avut încredere în tine că eşti un om cu cap
Capul îţi e încă la plimbare şi cazi prea des la pat.
Eşti încă tânăr şi nu ştii ce vrei de la viaţă
Dar să fii atent copile că eşti deja la capătul de aţă.
Când toţi te priveau altfel şi te făceau un mincinos
Eu ţi-am fost alături şi ţi i-am întors pe dos,
Te încurajam şi eram mândră de realizarea ta
Tu m-ai alungat departe fiindcă nu-ţi păsa.
Dacă negativismele si reproşurile eu le-aş fi ştiut
Nu mă amăgeam cu tine omule de la-nceput,
N-aş fi renunţat la toţi şi toate ca să-ţi fie bine
Dar am să-nvăţ să mă gândesc de-acum mai întâi la mine.
Când dormeam şi tu veneai să mă priveşti
Şi am făcut noi multe şi mai câte
Dar din toate acum nimic nu mai găseşti.
Printre lacrimile mari de ploaie
Doar un zâmbet şters de soare mai zăreşti,
Am strâns amintiri şi plăcute şi amare
Dar un suflet bun degeaba mai cerşeşti.
Au fost promisiuni şi lucruri bune spuse cu duiumul
Dar din toate astea n-am crezut nici unul.
Mă uitam cu admiraţie la chipul tău drăguţ
Ştiam că eşti un laş că nu te-ai pregătit să lupţi,
Dar am avut încredere în tine că eşti un om cu cap
Capul îţi e încă la plimbare şi cazi prea des la pat.
Eşti încă tânăr şi nu ştii ce vrei de la viaţă
Dar să fii atent copile că eşti deja la capătul de aţă.
Când toţi te priveau altfel şi te făceau un mincinos
Eu ţi-am fost alături şi ţi i-am întors pe dos,
Te încurajam şi eram mândră de realizarea ta
Tu m-ai alungat departe fiindcă nu-ţi păsa.
Dacă negativismele si reproşurile eu le-aş fi ştiut
Nu mă amăgeam cu tine omule de la-nceput,
N-aş fi renunţat la toţi şi toate ca să-ţi fie bine
Dar am să-nvăţ să mă gândesc de-acum mai întâi la mine.
luni, 8 noiembrie 2010
Om fals...
Esti inca un copil mare,
un copil incapatanat in corp de-adult,
nu recunosti cand ti se spune asta
si te enervezi prea repede si mult.
minti pe toata lumea si esti un prefacut
iti plangi mult de mila si esti absurd,
pacat de sufletul bun ce locuieste in tine
cand esti atat de rau si nu faci deloc bine.
un copil incapatanat in corp de-adult,
nu recunosti cand ti se spune asta
si te enervezi prea repede si mult.
minti pe toata lumea si esti un prefacut
iti plangi mult de mila si esti absurd,
pacat de sufletul bun ce locuieste in tine
cand esti atat de rau si nu faci deloc bine.
Sustii ca esti as si le faci pe toate
dar facandu-ti-le altul nu se poate!
si zici ca esti un om perfect
cu totii mai gresim si tu nu esti corect!
mai ai de invatat sa te intreti si singur
sa nu ai doar pretentii si nemultumiri,
sa pleci capul, sa stii ce e respectul
ca nu faci lumea din priviri!
Te tii strans de frumusetea ta,
ai grija, frumusetea-i trecatoare!
pana acum nu ti-a adus ceva mai bun,
doar imagini personale inselatoare.
iti bati joc de toti, fugi, te-ascunzi
inseli si crezi ca doar tu ai dreptate
nu asculti de nimeni... unde speri s-ajungi?
Esti cam singur, ai doar prieteni falsi ca tine,
cei dragi te-au parasit de mult si nu iti este bine
nu lupti, cauti fraieri si vinovati in loc sa taci,
dar exact aia ai sa primesti dupa cum faci!
n-o sa ai parte de iubirea pe care o astepti,
asta pentru ca esti orb s-o vezi si s-o accepti,
cand o ai langa tine te indepartezi de ea voit
frangi niste suflete ce nu ti-au gresit cu nimic.
Te crezi nedreptatit de viata
si ai impresia ca doar tu ai dat de greu
cand toti incearca sa te ajute, tu de ce esti derbedeu?
stii sa joci teatru, sa strici totul si sa “furi”
te razbuni pe altii, zbieri, lovesti si injuri,
ai fi putut sa faci ceva mai bun
nu sa te comporti aiurea… zici ca tu nu esti nebun?
pierderi, neintelegeri, dureri, misto-uri
si astea nu sunt tot
viata e lunga si alte suferinte se prevad,
le porti cu tine si te plangi,
vrei mila, nu lupti, nimic n-ajungi...
nu meriti, iti bati joc, te lauzi si apoi iti “dai foc”…
cine a spus ca viata e frumoasa, nu a spus chiar tot!
dar facandu-ti-le altul nu se poate!
si zici ca esti un om perfect
cu totii mai gresim si tu nu esti corect!
mai ai de invatat sa te intreti si singur
sa nu ai doar pretentii si nemultumiri,
sa pleci capul, sa stii ce e respectul
ca nu faci lumea din priviri!
Te tii strans de frumusetea ta,
ai grija, frumusetea-i trecatoare!
pana acum nu ti-a adus ceva mai bun,
doar imagini personale inselatoare.
iti bati joc de toti, fugi, te-ascunzi
inseli si crezi ca doar tu ai dreptate
nu asculti de nimeni... unde speri s-ajungi?
Esti cam singur, ai doar prieteni falsi ca tine,
cei dragi te-au parasit de mult si nu iti este bine
nu lupti, cauti fraieri si vinovati in loc sa taci,
dar exact aia ai sa primesti dupa cum faci!
n-o sa ai parte de iubirea pe care o astepti,
asta pentru ca esti orb s-o vezi si s-o accepti,
cand o ai langa tine te indepartezi de ea voit
frangi niste suflete ce nu ti-au gresit cu nimic.
Te crezi nedreptatit de viata
si ai impresia ca doar tu ai dat de greu
cand toti incearca sa te ajute, tu de ce esti derbedeu?
stii sa joci teatru, sa strici totul si sa “furi”
te razbuni pe altii, zbieri, lovesti si injuri,
ai fi putut sa faci ceva mai bun
nu sa te comporti aiurea… zici ca tu nu esti nebun?
pierderi, neintelegeri, dureri, misto-uri
si astea nu sunt tot
viata e lunga si alte suferinte se prevad,
le porti cu tine si te plangi,
vrei mila, nu lupti, nimic n-ajungi...
nu meriti, iti bati joc, te lauzi si apoi iti “dai foc”…
cine a spus ca viata e frumoasa, nu a spus chiar tot!
miercuri, 3 noiembrie 2010
Slabiciuni...
Sa traiesti cu gandul la acel ceva ce stii ca a fost si ar trebui sa fie tot al tau,
te macina, te apasa, te doare si suferi!
dar tu preferi sa il lasi si sa il vezi la altul,
doar pentru ca nu esti capabil sa pastrezi acel ceva,
lipsindu-ti curajul, vointa, rabdarea si dorinta de a merge mai departe
judecandu-i gresit pe toti si aruncand vina pe altii...
ascunzandu-te pe tine!
mai tarziu sa afli ca acel ceva ce a fost al tau a devenit mai bun,
poate exact ce ti-ai fi dorit tu sa fie de la inceput...
vei regreta ca te-ai retras devreme si te-ai intitulat singur erou
intr-o lupta in care au luptat altii si pentru tine iar tu n-ai luptat destul...
crezi ca poate asa iti va fi mai bine, pe de-o parte poate da
dar in rest te vei simti tot singur, nemultumit, neinteles
gandindu-te degeaba la stii tu cine!
ai avut ce ti s-a dat si ce ai ales,
dar o sa ramai mult si bine mai departe la cules…
fericirea deplina si implinirea tuturor dorintelor tale
oricat le-ai cauta sa fie perfecte nu le vei gasi niciodata,
iar ceea ce s-ar fi putut numi mai mult decat suficient
si din multe puncte de vedere potrivit pentru tine…
este si sta in picioare in fata ta dar nimic nu poate sa astepte!
in viata nu primim oamenii pe care ii vrem noi alaturi,
ci pe aceia de care avem nevoie!
sa ne ajute sa ajungem ceea ce trebuie sa fim...
te macina, te apasa, te doare si suferi!
dar tu preferi sa il lasi si sa il vezi la altul,
doar pentru ca nu esti capabil sa pastrezi acel ceva,
lipsindu-ti curajul, vointa, rabdarea si dorinta de a merge mai departe
judecandu-i gresit pe toti si aruncand vina pe altii...
ascunzandu-te pe tine!
mai tarziu sa afli ca acel ceva ce a fost al tau a devenit mai bun,
poate exact ce ti-ai fi dorit tu sa fie de la inceput...
vei regreta ca te-ai retras devreme si te-ai intitulat singur erou
intr-o lupta in care au luptat altii si pentru tine iar tu n-ai luptat destul...
crezi ca poate asa iti va fi mai bine, pe de-o parte poate da
dar in rest te vei simti tot singur, nemultumit, neinteles
gandindu-te degeaba la stii tu cine!
ai avut ce ti s-a dat si ce ai ales,
dar o sa ramai mult si bine mai departe la cules…
fericirea deplina si implinirea tuturor dorintelor tale
oricat le-ai cauta sa fie perfecte nu le vei gasi niciodata,
iar ceea ce s-ar fi putut numi mai mult decat suficient
si din multe puncte de vedere potrivit pentru tine…
este si sta in picioare in fata ta dar nimic nu poate sa astepte!
in viata nu primim oamenii pe care ii vrem noi alaturi,
ci pe aceia de care avem nevoie!
sa ne ajute sa ajungem ceea ce trebuie sa fim...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)