🎭 Mulți din părinții din ziua de azi nu se știu bucura de ceea ce au și uită că a avea un copil sănătos și normal e mai presus decât de a avea unul foarte deștept cu care doar să se laude. E una când obligi un copil să facă anumite lucruri și alta când e curios el să încerce lucruri noi, totul trebuie să vină de la sine. Faptul că îi prezinți copilului o jucărie, un creion,o carte și îi citești tu din ea sau vede imagini pe care oricum le recunoaște din jurul lui nu e o problema, trebuie să te ocupi de el, să îi arăți, să îi vorbești, să îi explici, să faceți lucruri împreună, că nu le poate învăța singur de capul lui pe toate. Problema e atunci când ai un copil energic căruia trebuie să îi găsești mereu activități noi și inteligente pentru că altfel se plictisește, iar tu ca părinte refuzi să îl ajuți să avanseze, să evolueze, să încerce ceva nou și îl limitezi pe principiul că “încă nu e vremea“ de-l faci să bată pasul pe loc până se lasă păgubaș și nu-l mai interesează niciodată nimic.
N-am să îmi oblig copilul să facă ceva dacă nu e cazul, le va face el singur când va fi pregătit, la momentul potrivit (ca și în cazul nostru cu unele cuvinte pe care le-a prins din zbor și le-a redat, că doar nu îi cântăm toată ziua de exemplu "mama" și "tata" la ureche sau cu ridicatul în picioare, nu am exersat ca la circ, pur și simplu a făcut-o singur pentru că și-a dorit, e ambițios și dornic să se descurce singur)... Deci eu doar am să îi pun la dispoziție ceea ce are nevoie și am să îl ajut cu orice crede că e potrivit pentru el sau își dorește să facă și mai întâi de toate am să îl iubesc, pentru că de dragoste, afecțiune, o mâncare bună, un somn liniștit, o familie unită în care să se simtă mereu acasă, de sfaturi utile și vorbe bune are nevoie cel mai mult. Ca și părinte, copilului tău trebuie să știi să îi fi un bun prieten, protector, un sfătuitor de bază, un îndrumător și o persoană de încredere, nu tot timpul doar un “dresor” critic și certăreț pe motive banale.
E drept că nu toți copiii sunt la fel, unii se dezvoltă mai repede, alții mai târziu, unii au tragere de inimă să încerce să facă ceva, alții sunt mai lenioși... Care cum, dar asta nu e un motiv de critică, de laudă sau alte cele, nu i-a născut aceeași mamă și și așa ar fi diferențe între ei, ca și caracter, personalitate, dezvoltare... Mai bine fiecare să se bucure de copilul său pentru că sunt unii care n-au parte nici de binecuvântarea asta și să facă să îi fie cât mai bine, să îl crească cum crede de cuviință, fără să caute detalii în familia altcuiva, fără să facă niște banale comparații cu copilul altuia, pentru că indiferent cum ar fi tot copilul tău rămâne, iar o încurajare e de o sută de ori mai bună decât o ceartă zdravănă.
În altă ordine de idei, nu participăm la concursuri, copiii nu sunt accesorii, telefoane inteligente, animale de companie sau cai de curse, nu se fac pariuri pe care e mai bun...
Pe scurt, cum îți crești copilul așa îl ai! Depinde de tine ca părinte ce exemplu îi dai! 👼
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu