Ghiocel :)

   Privește cu ochii mei gingășia acelor ghiocei din cizmulița de pe birou, pe care nu i-am primit, zâmbește sincer chiar dacă soarele tău stă ascuns printre nori și afară plouă cu găleata, admiră romantismul copilăresc și inocent din poeziile și desenele prăfuite prin arhiva grădiniței... rostește-mi cuvinte minunate, dulci, reale, direct din suflet, asta în maniera în care eu am acumulat în timp cele mai scumpe vorbe și am deja și cele mai frumoase gesturi la loc sigur, acasă...
   Apoi, după o vreme, nu vreau decât să te văd cum faci ca să-mi menții entuziasmul de a-ți citi în continuare povestea și de a o completa... modest, elegant, satisfăcător, de durată...