Ok,
până aici, mie deja mi-a ajuns să tolerez toate căcaturile altora, din momentul acesta îi cam dau dracului pe majoritatea și nu mai deranjez pe nimeni.
Nu merită
efortul de a compătimi și de a încuraja pe niciunul degeaba, nu merită să pierd
timpul cu oameni la care tot al doilea cuvânt e o minciună, nu merită să implic
sentimente de nici un fel sau să pun suflet atâta timp cât nu există nici o apreciere pentru acea
stare de bine creată de mine, nu merită să scriu sau să vorbesc mult ca să îmbunez
viața unui om și să primesc ca și răspuns doar două cuvinte seci sau mai rău,
să nu mi se răspundă deloc, nu pot investi în ceva ce nu este al meu și nici nu
a vrut să fie, nu pot să-i mai consider prieteni pe cei care nu știu cum să se
comporte cu oamenii care țin la ei, nu e cazul să fiu încă un om de pe urma
bunătății căruia se poate profita, sunt deja destui de genul acesta...
Eu una mi-am făcut datoria de om, de
prieten, altul nu știe să și-o facă, am acordat șanse, am încercat să deschid
noi orizonturi dar decât să exist numai ca să ofer altora tot ce am mai bun
fără să primesc absolut nimic în schimb atunci mai bine mă lipsesc de câțiva
oameni... De acum chiar dacă sună foarte egoist, eu contez, eu sunt pe
primul loc iar apoi am să-i pun pe listă doar pe cei dragi, pe cei care merită
și știu să-mi aprecieze existența, pentru restul să fie doar întuneric.
Și
totuși sper ca într-un final să primiți un an bun, un suflet cu instrucțiuni de
utilizare și multe acadele să vă mai îndulciți acreala cu ele...
